Galaţi: Marius Stan încearcă să convingă chinezii să facă tunelul pe sub Dunăre

Versiune tiparSend by emailPDF version

Primarul municipiului Galați, Marius Stan, s-a întâlnit, joi, cu reprezentanții ”China Civil Engieneering Construction Corporation”, una dintre cele mai importante companii din China în domeniul construcțiilor civile și de infrastructură, informează Primăria municipiului Galaţi. "Pe parcursul discuțiilor, primarul Marius Stan le-a prezentat afaceriștilor chinezi cele mai importante proiecte de infrastructură pe care Galațiul vrea să le dezvolte, prioritare fiind traversarea Dunării și centura orașului, dar și proiecte privind construcția de locuințe rezidențiale pentru tineri, la prețuri avantajoase. Reprezentanții companiei chineze și-au exprimat interesul față de toate proiectele expuse, pe care le vor prezenta conducerii concernului și finanțatorilor care susțin proiectele companiei. La finalul discuțiilor, reprezentanții ”China Civil Engieneering Construction Corporation” au precizat că vor reveni la Galați pentru a prezenta proiectele pe care conducerea companiei chineze și finanțatorii acesteia sunt dispuși să le susțină și să le implementeze pe termen mediu și lung în orașul nostru", arată sursa citată.

Bani publici de la bugetul local, pentru subtraversarea Dunării

Reamintim că în 2014, Consiliul Local Galaţi a votat alocarea a 10 milioane de euro pentru realizarea unui studiu de fezabilitate denumit "Studiu tehnic şi realizarea unui proiect de construcţie al tunelului pe sub Dunăre". Este vorba despre construcţia unui tunel pe sub Dunăre, cu o lungime de maxim 2 km, pe care autovehiculele (cu o înălţime de maxim 4,8 metri) să poată circula (pe câte două benzi pe sens) cu o viteză de circa 80 de km/oră. Potrivit datelor tehnice prezentate recent de reprezentanţii Primăriei Galaţi, ambasadorului Republicii Populare Chineze, tunelul ar putea fi construit în patru ani, realizarea construcţiei fiind estimată la 38 de milioane de euro (varianta fără bandă de urgenţă) şi la 55 de milioane de euro (varianta de tunel cu bandă de urgenţă).

La începutul acestui an, pe SEAP a fost postat anunţul pentru realizarea studiului de fezabilitate al tunelului pe sub Dunăre, pentru care municipalitatea era dispusă să aloce initial 5,6 milioane de euro de la bugetul local. Potrivit primarului Marius Stan, caietul de sarcini al licitaţiei spunea că cel care îşi va adjudeca licitaţia, va încasa maxim 50% din suma licitată (1,9 milioane de euro) şi că va încasa restul de bani abia dacă va aduce şi un constructor dispus să investească în proiect. Ulterior, reprezentanţii Primăriei au nuanţat, explicând că valoarea contractului este de doar 5 milioane de euro şi că respectivul contract scos la licitaţie, va cuprinde două etape. Prima etapă presupune analiza oportunităţii investiţiei, studiu pentru care firma câştigătoare va primi maxim 20% (circa un milion de euro), iar a doua etapă constă în realizarea studiului de fezabilitate şi a documentelor de selecţie şi evaluare a partenerului privat sau a tuturor documentaţiilor necesare accesării soluţiilor alternative de finanţare, etapă pentru care firma va primi 30%. Restul de 50% din valoarea totală a constructului, va fi plătit abia după ce va fi semnat contractul cu partenerul privat care va construi tunelul.

Totuşi, în primăvară, după ce tunelul pe sub Dunăre nu a fost inclus, ca obiectiv, în masterplanul României pe transport, primarul Marius Stan a pus sub semnul întrebării finanţarea obiectivului, căci în condiţiile în care în masterplanul României pe transport, a fost inclus proiectul concurent tunelului (construcţia podului de peste Dunăre, de la Brăila), subtraversarea fluviului devine un proiect inatractiv pentru investitorii privaţi, iar alocarea, din bani publici, a 5,6 milioane de euro pentru studiul de fezabilitate, ar putea fi penală în condiţiile în care acest studiu nu va avea o finalitate. Acest punct de vedere nu a fost, însă, susţinut în continuare de primarul Marius Stan, care în vara acestui an a declarat public faptul că tunelul ar putea fi un proiect viabil, de viitor, chiar şi în condiţiile construcţiei unui pod peste Dunăre, în condiţiile în care podul ar putea fi construit după 2023, în timp ce tunelul s-ar putea realiza mult mai curând. De altfel, în vară, Primăria Galaţi a informat că există mai multe asocieri de firme internaţionale interesate să obţină contractul de 5 milioane de euro oferit de municipalitate.

Faptul că în prezent, primarul Marius Stan vorbeşte acum cu investitorii chinezi despre oportunitatea ca aceştia să investească pentru construcţia tunelului, ar putea însemna fie că ofertele asocierilor de firme nu au fost pe placul municipalităţii, fie că respectivul câştigător (dacă a fost selectat unul) nu şi-a asumat şi obligaţia de a aduce un investitor, mulţumindu-se cu încasarea a doar 50% din suma oferită de municipalitatea gălăţeană, respectiv, cei circa 5 milioane de euro.

1 Comentarii

dănuț (neverificat)
+1
-5
-1
bani pe apa sămbetei. mai bine zis sifonarea lor.

Lasă un comentariu