Galaţi: Cât aştepţi pentru analizele medicale decontate de stat?

Versiune tiparSend by emailPDF version

A devenit un lucru elementar să ştii că dacă ai trimitere de la medic pentru efectuarea analizelor gratuite (decontate prin Casa Naţională de Asigurări de Sănătate) este bine să te prezinţi la laboratoare sau clinicile aflate în contract cu CNAS doar la începutul lunii. De ce? “Totul ţine de buget, care, de-a lungul timpului, nu a fost suficient. Bugetul se alocă lunar. Fiecare furnizor ştie ce listă de aşteptare are, se perpetuează aceste liste de aşteptare şi mai întâi, la începutul lunii, laboratoarele epuizează lista, iar eu, care vin astăzi pentru analize, mă aşez pe lista de aşteptare”, explică preşedinta CJAS Galaţi, Oana Mihaela Docan, recunoscând că “momentan există liste de aşteptare la laboratoare, la furnizorii de imagistică medicală şi la cei care oferă îngrijiri medicale la domiciliu. Singurul capitol la care nu mai avem liste de aşteptare este cel al dispozitivelor medicale, unde, de la 1 ianuarie nu am mai avut nici o persoană pe lista de aşteptare, deci bugetul a fost suficient şi acum plecăm de la moment T0”. La celelalte servicii medicale (analize de laborator sau imagistică) nu există un astfel de moment T0, aşa că orice pacient care se prezintă cu un bilet de analize decontate prin CNAS, va trebui să aştepte până când toţi ceilalţi pacienţi dinaintea sa vor face analizele.

La început de lună dacă ai noroc, sau peste ... 11 luni!

Aşa se face că la Galaţi, pentru nişte banale analize de laborator, trebuie să te grăbeşti să “prinzi” primele zile din lună (în speranţa că bugetul alocat pe acea lună nu s-a epuizat deja cu pacienţii de dinaintea ta), în timp ce pentru un RMN, timpul de aşteptare variază între 5, 8 sau chiar 11 luni! Îngrijoraţi că în timpul lung de aşteptare boala ar putea avansa, unii asiguraţi aleg să plătească investigaţia, caz în care examenul se face, evident, imediat, preţul minim al unui RMN cu substanţa de contrast ajungând la 600 de lei. Sunt însă mulţi asiguraţi care nu îşi permit o astfel de cheltuială, iar o perioadă de aşteptare atât de lungă ar putea determina avansarea nepermis de mult a afecţiunii de care pacientul este suspectat. O situaţie comentată de reprezentantul DSP Galaţi, dr. Valentin Boldea: “timpul de aşteptare poate afecta foarte mult pacienţii, afecţiunea se poate agrava, pot apărea complicaţii, sau să se ajungă într-un stadiu în care nu mai este curabil, cum este în cazul afecţiunilor oncologice, iar pacientul să aibă o evoluţie nefavorabilă, care poate să fie finalizată prin deces. Avem şi noi la DSP sesizări din partea paceinţilor cu privire la listele de aşteptare şi am cerut un punct de vedere al CJAS. Ni s-a răspuns că pe fiecare tip de serviciu se alocă un buget care este apoi repartizat tuturor furnizorilor de servicii medicale de acelaşi tip. Din păcate, bugetul pentru investigaţii paraclinice nu este suficient pentru a acoperi toate cererile şi de aceea există liste de aşteptare. Ar trebui o prioritizare funcţie de patologie, un gen de codificare a solicitărilor funcţie de patologie, aşa cum avem la urgenţe cod roşu, galben, verde. Sperăm ca pe 2016 să fie un buget mai mare alocat acestor investigaţii tip RMN, CT, astfel încât să avem liste mai scurte de aşteptare, iar pacienţii să fie diagnosticaţi la timp”.

Cauze care conduc la listele de aşteptare

Admiţând că fiecare furnizor de servicii ar trebui să stabilească o prioritizare a analizelor (dar tot în funcţie de recomandarea medicului specialist! – lucruri deja stipulate în lege), preşedinta CJAS, Mihaela Oana Docan, spune că în unele cazuri există şi tendinţa pacientului de a “sări” peste anumite investigaţii, ajungând la ultima, care este şi cea mai scumpă. De pildă, RMN-ul coloanei vertebrale este cel mai scump serviciu decontat de CNAS – statul plătind peste 600 de lei pentru o astfel de investigaţie -, în timp ce un pacient suspectat de o problemă la coloana vertebrală ar trebui, mai întâi să efectueze o radiografie, apoi poate un computer tomograf, servicii pentru care statul plăteşte 35 de lei şi respectiv, 62 de lei. Astfel, clinica respectivă care va face un RMN va cheltui cu un pacient o sumă cu care ar putea investiga prin radiografie şi CT şase pacienţi. Iar o sumă mai mare cheltuită înseamnă, logic, epuizarea mai repede a bugetului, ceea ce duce la liste nesfârşite de aşteptare.

Pe de altă parte, motivul principal rămâne bugetul insuficient alocat. Totuşi, nici creşterea bugetului nu pare să rezolve total problema. Potrivit declaraţiilor preşedintei CJAS, Mihaela Oana Docan, pe primul trimestru al acestui an s-a alocat, la nivelul judeţului Galaţi, un buget cu 20% mai mare decât cel alocat pe aceeaşi perioadă a anului trecut: “De exemplu, la o clinică privată din Galaţi s-a alocat un buget mai mare cu 22,66%, pentru Spitalul de Copii – s-a alocat un buget cu 110,66%, iar la Spitalul Judeţean s-a alocat un buget mai mare cu 33,56%. Totuşi, sunt în continuare liste de aşteptare ... este şi în funcţie de adresabilitate. Probabil pacientul se adresează unde este mai aproape”.

Explicaţia este doar elegantă, căci, în realitate, există următorul fenomen: există laboratoare asaltate de pacienţi – motiv pentru care şi bugetul se epuizează repede - , în timp ce alte laboratoare nu reuşesc să îşi cheltuie bugetele, pentru că oamenii nu mai vin acolo, neavând încredere în calitatea testelor efectuate. De pildă, anul trecut a existat un laborator de analize medicale din Galaţi care nu a reuşit să cheltuie peste 7.000 de lei. Conform criteriilor în baza cărora se repartizează bugetul, banii se dau doar în funcţie de numărul personalului şi de vechimea aparaturii laboratoarelor, nu şi în funcţie de numărul de pacienţi care vin la analize. Având în vedere că anumite laboratoare nu se bucură de o încredere la fel de mare ca altele, se ajunge în situaţia în care anumite clinici sunt asaltate de pacienţi, motiv pentru care listele de aşteptare sunt foarte lungi, iar alte laboratoare rămân cu fondurile necheltuite, din cauza lipsei pacienţilor.

Lasă un comentariu